Unul din antidepresivele naturale pe care le avem cu toții la îndemână este
o atitudine ludică, jucăușă în fața situațiilor de viață, în care nu luăm
totul, nici pe noi înșine, chiar atât de în serios.
De ce să ne jucăm, doar nu mai suntem copii? O să mă întrebați. Jocul este
văzut ca ceva complet neproductiv, mai ales în culturile care se concentrează
excesiv pe muncă. A-ți permite să te joci este un fel de guilty pleasure
(plăcere vinovată).
Însă jocul, chiar și la adulți, are câteva aspecte foarte importante pentru
sănătatea noastră mentală:
- optimizează învățarea
- ne facilitează accesul la propria creativitate
- nu are un scop anume, dar este o activitate interesantă, plăcută și
potențial satisfăcătoare
- este ceva ce alegem liber să facem ceea ce ne relaxează și ne eliberează
de presiune
- senzația de eliberare de tensiune, râsul, zâmbetele pe care le aduce cu
sine sunt foarte contagioase și cu așa ceva e de dorit să ne contaminăm
- jocul ne dă sentimentul că avem permisiunea să fim noi înșine
- când ne jucăm suntem în flow, termen propus de Mihaly Csikszentmijaly,
adică în fluxul viu al vieții, nu ne dăm seama cum a trecut timpul, suntem
complet absorbiți
- când ne jucăm de obicei trăim emoții pozitive, iar dacă ne jucăm împreună
cu alte persoane apare o creștere a tonului nervului vag asociată cu o stare de
bine
- jocul ne determină să fim deschiși la posibilități, stare care este
antidotul sentimentelor de neputință și neajutorare pe care le putem simți în
situația actuală.
Dacă aceste argumente v-au convins că merită să explorați ideea iată o
metodă prin care puteți face asta.
Exercițiu
# Amintiți-vă câteva experiențe legate de joc din
copilărie, momente în care vă jucați ceva ce vă plăcea foarte mult pe atunci
Cine mai era acolo? Erați
împreună cu alte persoane? Erați singur/ă?
Ce se petrecea? Construiați
ceva? Erați pe bicicletă? Săpați ceva? Făceați haine păpușior?
Erați afară sau în
interior?
# Ce faceți în prezent sau ce nu
faceți, dar ați putea începe să faceți, care să conțină câteva din elementele
ce au caracterizat experiențele de joacă din copilărie?
Nu este nevoie să fie aceeași activitate, ci este important să încorporeze
calitățile acelor experiențe din copilărie pe care vi le-ați reamintit:
construiați ceva, erați creativ/ă, erați cu alte persoane, erați singur/ă.
Cum ați putea integra acele calități în viața voastră acum?
De exemplu cineva căruia îi plăceau benzile desenate în copilărie, acum
creează benzi desenate pentru copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu