Well, ar trebui să fie simplu, nu, ca după ce ne-am depistat bubele din cap
să scăpăm de ele. Ar trebui să putem pur și simplu renunța la convingerile
nesănătoase, iraționale. Dar realitatea și experiența ne demonstrează că nu
este atât de ușor precum pare a fi la o primă vedere.
De ce? Păi, în primul rând este ca și cu buruienile, ele sunt copiii
naturali ai pământului așa cum spunea Esop, nu ceea ce vrem noi să plantăm în
grădină. Adică, mintea se pare că are o predilecție naturală către
iraționalitate. De ce? Nu cred că avem un răspuns bun pentru asta. Cert e că
are baiul acesta. Și, din acest motiv, trebuie constant plivită, exact ca o
grădină. Lăsată de izbeliște, se adâncește în păienjenișul buruienilor proprii.
 |
| Sursa: Pixabay |
Plus, mai este ceva ce ne face viața grea din punctul acesta de vedere.
Odată ce mintea a îmbrățișat o convingere, devine aproape oarbă la informația
care contrazice convingerea respectivă, iar acest lucru nu ne permite să
încorporăm informația discrepantă care ne-ar forța să revizuim convingerea.
Aș zice chiar că procesul îndepărtării unei convingeri nesănătoase poate fi
asemănat cu extracția unei măsele de minte. Necesită pricepere și determinare.
Mai ales la început. Ca orice lucru de altfel. Apoi, de îndată ce devine o
practică obișnuită, ca și spălatul pe dinți, ne va fi mai ușor să ne spălăm și
pe … creieri.
O să vă prezint pe parcursul mai multor postări câteva posibile abordări
lăsând la latitudinea voastră pe care o alegeți sau cu care rezonați mai mult.
Încep cu abordarea clasică din REBT.
Pasul 1 Analizați un eșantion
de viață: o situație și modul în care s-a răsfrâns ea asupra voastră în plan
emoțional, cognitiv, comportamental. Puteți completa tabelul de mai jos:
a) începem cu identificarea emoțiilor, a intensității acestora și a
comportamentelor
Situație
|
Emoții trăite și intensitatea acestora pe o scală de la
0-10
|
Comportamente
|
Șeful m-a criticat de față cu
colegii la meeting-ul pe Zoom
|
Exemple: furie (8), rușine (10),
anxietate (10)
|
Exemple: evitare/ retragere,
procrastinare, agresivitate verbală/ fizică, consum de substanțe, exerciții
fizice exagerate, mâncat excesiv etc.
|
b) trecem acum la identificarea gândurilor- plasați-le în categoria din
care fac parte:
Categorii
|
Ce mi-a trecut prin cap? Ce am gândit despre acest
lucru atunci și după eveniment?
|
Cerințe
absolutiste (Trebuie…)
|
|
Catastrofare
(Este groaznic și catastrofal…)
|
|
Toleranță
scăzută la frustrare (Nu suport…)
|
|
Evaluare
globală negativă (etichetare) (Sunt fără valoare ca om- neimportant,
inferior, slab- dacă…)
|
|
Gândire
preferențială, flexibilă (Aș prefera să…, dar pot găsi satisfacții și trăi
emoții pozitive chiar dacă…)
|
|
Non-catastrofare
(este rău sau foarte rău, dar nu este cel mai rău lucru care s-ar putea
întâmpla)
|
|
Toleranță la
frustrare (Pot să suport…)
|
|
Evaluare
contextualizată (Comportamentul lui X, în situația Y a fost…,)
|
Pasul 2 Modificarea
convingerilor nesănătoase
a) Întrebări care au menirea să
șubrezească convingerile nesănătoase (așa numitul proces de disputare a convingerilor nesănătoase):
De ce trebuie să…? Unde scrie că trebuie să…?
Care este dovada că…?
De ce este chiar așa groaznic?
Cum poate să facă pe cineva un comportament rău o persoană în totalitate
rea?
Doar pentru că prefer să…, înseamnă că trebuie să primesc…?
Care sunt efectele acestui stil de gândire? În ce fel mă afectează pe mine,
relațiile mele cu ceilalți, capacitatea mea de a-mi atinge scopurile și de a mă
bucura de viață?
b) Formularea unor convingeri
mai raționale, alternative:
Nu este nici un motiv pentru care trebuie să…
Nu este nicio dovadă că…
E neplăcut, dar nu e groaznic.
Nu este nicio lege care să spună că alții trebuie să…
Cum ar vedea altcineva situația?
Aici Albert Ellis și colegii lui au propus un decalog al raționalității din
care vă puteți inspira. O prelucrare a acestuia o găsiți aici.
Pasul 3 Identificarea emoțiilor
mai sănătoase generate de acest nou stil de gândire și a comportamentelor utile
Acest pas este de fapt un proces de verificare a măsurii în care au reușit
să ne schimbăm optica asupra lucrurilor.
Emoții
|
Comportamente
|
Tristețe, regret, preocupare,
dezamăgire
|
A cere ce dorești.
A-ți exprima nemulțumirea că ceva
nu se poate schimba și a căuta alte modalități de a obține bucurie și
satisfacție.
Menținerea unei alimentații
sănătoase.
etc.
|
Dacă intensitatea emoției nu s-a modificat după reformulare, adică deși o
numiți tristețe intensitatea ei este tot la 10 sau la 9, înseamnă că încă nu
ați eradicat iraționalitatea de acolo. Convingerea a supraviețuit. A rezistat
procesului de periere. Este nevoie să vă reînnoiți eforturile sau să vă
schimbați puțin strategia în sensul în care să vă chestionați și în privința beneficiilor
secundare pe care le aveți pentru că gândiți așa. În ce fel vă ajută
sau vă avantajează în anumite situații stilul acesta de gândire?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu