Ziua #4 Acceptare

Azi vă propun un instrument care operează asupra minții cu efecte asupra stării generale.

Ne aflăm cu toții într-o situație despre care nu ne-am putut închipui că s-ar putea petrece cu adevărat în timpul vieții noastre, odată ce ne-am obișnuit cu o lume în care avem totul la un click de mouse, în care există de toate și în variate modele, în care putem și chiar suntem încurajați să ne customizăm totul după pofta inimii de la mâncarea pe care o comandăm până la stilul de viață pe care îl abordăm.

Și în acest paradis al plăcerilor apare o chestie care anulează o mare parte din toate aceste opțiuni. Ce-i drept, deschide în mod fabulos, altele: acces nelimitat la programele teatrelor, scenelor operelor, filarmonicilor, marilor biblioteci ale lumii.

Așadar, e musai să stăm în casă. Încă nu e chiar musai pentru toată lumea, dar mai de teamă, mai de gura lumii, mai ca să fim în trend, mai din responsabilitate socială, mulți am ales să #stămacasă.

Experiența izolării fizice are costurile ei, pe care le resimțim și le putem mitiga cu ajutorul celorlalte oportunități care s-au deschis, prin a ține totuși aproape cu cei dragi sau prin a ne menține pe cât posibil niște rutine, așa cum sugeram în altă postare.

Este ceva, însă, ce ne poate face șederea acasă mai dificilă decât ar putea fi. Și nu numai șederea acasă, ci toate restricțiile care s-ar mai putea impune. Și cred că este doar o chestiune de timp până când acest lucru se va întâmpla. Acest lucru este rezistența care se activează uneori în noi atunci când ni se impune ceva. Unii dintre noi ne amintim de vremuri în care am avut parte de restricții și avem oareșce antrenament în a face față frustrărilor, alții nu au avut parte de acest antrenament și adevărul este că nu am fi vrut nicicare dintre noi să mai aibă parte cineva de astfel de antrenamente impuse.

Este o vreme pentru opoziție, pentru a chestiona status quo-ul. Acea vreme nu e acum.

Sursă imagine: https://thehappinesstrap.com/

Acum este vremea pentru a practica o altă abilitate fundamentală: acceptarea. Nu zice nimeni că e musai 😃, putem sta și țâfoși pe canapea, putem să fim iritați că ni se îngrădesc libertăți, furioși, revoltați. Singura problemă este că acestea se adaugă la costurile izolării și nu aduc nimănui nici un beneficiu, nici măcar nouă. Mai mult, fac dintr-o situație dificilă, una și mai grea.

A trăi în ton cu viața (going with the flow) înseamnă să întâmpinăm realitatea fără rezistență. Asta se petrece acum. Că sunt de acord, că îmi convine, că nu-mi convine, că mă inoportunează toate acestea pot fi reacții la ce se întâmplă, însă în primul rând e nevoie să realizăm că indiferent de opoziția noastră interioară sau mai exteriorizată suntem confruntați cu situația de față. Situația este aici și opoziția noastră în raport cu faptul că se întâmplă acest lucru este cea care ne creează o suferință în plus de care ne-am putea lipsi.

Vă invit să vă diminuați suferința practicând acceptarea în raport cu faptul că suntem cu toții în această situație. Acest lucru nu înseamnă să abandonezi în fața situației, nu înseamnă să ni se pară OK, să ne schimbăm percepția asupra situației, înseamnă doar să nu ne mai luptăm împotriva a ceva ce este, se întâmplă, se petrece că mă opun eu sau nu.

Prima alegere este, deci:

□       să întâmpinăm situația în care ne aflăm fără rezistență sau

□      să ne luptăm cu realitatea, să ne răzvrătim, să ne înfuriem, să ne întrebăm neîncetat de ce ni se întâmplă nouă, de ce acum, de ce aici etc.

Doar apoi, putem face o a doua alegere:
        □    dacă tot a apărut situația aceasta și mă confrunt cu ea, cum pot să fac din această experiență una din care să învăț ceva, să câștig ceva (și aici nu mă gândesc la cum putem face speculă într-o situație dramatică și cum putem câștiga pe spesele altora), cum pot face din această experiență una care să mă transforme într-un sens constructiv sau
          □       să mă plâng de toate neplăcerile asociate.

The choice is yours! Alegerea e a ta!