Despre granițe personale (episodul #5)

#5      Granițele și intimitatea

Pentru a avea intimitate cu cineva este nevoie să permitem ca esența ființei noastre, așa cum este ea în deplinătatea ei, ”neprelucrată” (raw), nemanipulată să se întâlnească cu esența altcuiva. Nu poți face asta dacă între tine și celălalt este o mască.

Majoritatea oamenilor ne dorim cu disperare pe cineva în viața noastră care să înțeleagă cum suntem, ce simțim, dar nici măcar noi nu ne știm și nu ne înțelegem sau nu ne permitem asta.

Dacă nu ai granițe sănătoase, nu ai relații sănătoase. Dacă nu ai granițe, ai relații în care te pierzi pe tine însuți.

A avea o graniță nu este echivalent cu a opune rezistență lucrurilor pe care nu le dorești, deși poate părea așa la o primă vedere.

Atunci când opui rezistență lucrurilor pe care nu le dorești, de fapt nu ești pe lungimea de undă a lucrurilor pe care le dorești.

Este la fel de nesănătos să ridici bariere și ziduri pentru a te proteja de posibilele invazii ale altora ca și a lăsa pe toată lumea să te calce în picioare pentru că nu ai nici un fel de granițe.

Oamenii care se tem că ceilalți le-ar putea încălca granițele și își fortifică din acest motiv zidurile de apărare dezvoltă o atitudine de rezistență împotriva lumii. Aceste persoane încearcă să le impună altora granițele în mod ofensiv trasându-le limite în ceea ce privește modul în care se pot/ nu se pot comporta, uitând însă că nu au control asupra modului în care altcineva se comportă. Ceilalți pot respecta sau nu ceea ce le impunem noi.

Foto credit: www.mysecuritysign.com

Granițele sănătoase, spre deosebire de ziduri, garduri sau reguli, nu sunt prin natura lor rezistente, ci sunt aliniate cu sinele nostru adevărat. Ele nu controlează ce fac/ nu fac alții, ci te definesc pe tine ca persoană. Rolul lor este să contureze și să susțină integritatea ta și iubirea și aprecierea a ceea ce ești. 

Foto credit: www.pinterest.com

Nu poți să ai astfel de granițe dacă ești mereu împotriva lumii sau dacă îi lași pe ceilalți să te definească.

Granițele nu sunt ceva static, ci ceva ce evoluează mereu. Pe măsura trecerii timpului este nevoie să ne re-evaluăm constant propriile granițe pentru a constata dacă mai sunt de actualitate, dacă corespund cu ceea sunt acum și cu valorile și nevoile mele curente sau este nevoie să fac anumite ajustări. Permite ajustarea granițelor personale pentru a fi în ton cu ceea ce simți tu, nu cu modul în care cred ceilalți că ar trebui să te schimbi.

Este important să-i asigurăm pe ceilalți că suntem dispuși și deschiși să ascultăm ceea ce au să ne spună, că este OK să ne comunice ceea ce simt și că noi considerăm important ca ei să fie în ton cu ceea ce sunt cu adevărat și ceea ce își doresc cu adevărat. Făcând asta, le acordăm permisiunea de a fi cine sunt și de a-și defini propriile granițe în prezența noastră.