#4 Sinele fals și granițele
Dacă ne este
rușine de cine suntem și ce vrem avem o problemă cu granițele. Când am fost
copii mulți dintre noi am fost rușinați de către părinții sau de alte
persoane pentru anumite aspecte ale
sinelui nostru adevărat motiv pentru care le-am renegat, le-am pus în umbră și
am încercat să le ascundem pentru ne integra în propria familie sau în
societate și a fi acceptați. Am fost nevoiți să ne dezvoltăm o identitate
acceptabilă pentru oamenii din jurul nostru: un sine fals. În
copilărie acest lucru a fost o strategie de supraviețuire. Am
devenit, din păcate, persoana care se așteptau ceilalți să devenim și ne-am
rușinat de persoana care suntem de fapt și nu mai îndrăznim să o scoatem la
lumină.
În calitate de
părinți avem o mare responsabilitate pentru a preveni aceste lucruri și a opri
niște practici care s-au dovedit atât de dăunătoare în propria noastră viață.
Pentru a face asta este nevoie să devenim conștienți de fiecare ocazie în care invalidăm
sinele adevărat al copilului. De exemplu, dacă un copil este furios
pentru că părintele este mereu la serviciu și nu are niciodată timp pentru el,
un părinte care răspunde ceva de genul: ”Cum să nu-mi fac timp pentru tine!?
Stau mai mult cu tine decât toți părinții pe care-i știu!” ceea ce va simți
copilul în acel moment este rușine deoarece i se spune că nu este recunoscător
pentru ceea ce face părintele pentru el. Mai mult, ceea ce învață din această
interacțiune este că ceea ce simte nu este adevărat, că ar trebui să-i fie
rușine pentru ceea ce simte. Astfel, va dezvolta un sine fals care are
convingerea că nu este OK să te înfurii, care se comportă drăguț și arată în
exterior doar cât este de fericit și recunoscător și nu va admite niciodată că
în adâncul sufletului este furios de fapt.
Cum
putem ști dacă avem un sine fals?
Câțiva indicatori ar fi:
- ne temem de ce cred alții despre noi
- facem lucruri pe care nu vrem de fapt să le facem
- ne temem să le arătăm celorlalți ce simțim de fapt.
Sunt câteva lucruri care ne îngreunează stabilirea unor granițe sănătoase:
- nu ne cunoaștem pe noi înșine
- nu credem că avem drepturi
- punem nevoile și sentimentele altora pe primul plan
- credem că stabilirea unor granițe ne va afecta negativ relațiile cu ceilalți
- nu am învățat niciodată cum să stabilim granițe sănătoase.
Foto credit: www.denofgeek.com
|
Motivul principal pentru care apar aceste dificultăți
este faptul că încă de când am fost copii am trăit vieți în care sinele nostru
adevărat a fost de multe ori invalidat. Ni s-a spus mereu că ceea ce simțim nu
este ceea ce simțim sau că nu este Ok să simțim așa ceva. Ni s-a spus că ceea
ce am văzut nu e ceea ce am văzut, că ceea ce credem că ne dorim nu este ceea
ce ne dorim de fapt sau că nu e Ok să îți dorești așa ceva. Trăind astfel,
ajungi să te simți nebun și să nu mai ai încredere în tine, căutând repere în
exterior care să-ți ghideze existența. În tot acest proces ne-am trădat de fapt
pe noi înșine și ne-am pierdut încrederea în noi.
Dacă nu ai încredere în tine, nu poți să stabilești
granițe pentru că tiparul tău de funcționare se bazează pe abandonul propriei
persoane, adevărului tău și sentimentelor tale. Consecința acestui tipar de
funcționare este faptul că nu te simți în siguranță cu tine însuți. Cum te-ai
putea simți în siguranță cu cineva care te-a abandonat? Asta îți faci ție
însuți…
Singura
cale pe care o avem la dispoziție pentru a ne restaura încrederea în noi este
să ne reconectăm cu ceea ce simțim și să respectăm adevărul din noi. Ceilalți
nu ne respectă pentru că noi nu ne respectăm în primul rând.
Foto credit: www.denofgeek.com
|
Cultivarea unui sine fals prin negarea a ceea ce suntem, ceea ce vrem, ceea ce simțim este o barieră serioasă în calea intimității, pentru că ceea ce cultivăm este o mască dincolo de care nu lăsăm pe nimeni să treacă, uneori nici măcar pe noi înșine. Ba chiar ajungem să credem că suntem această mască, masca ajunge să ne ia în posesie identitatea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu