Pe lângă asigurarea supraviețuirii noastre, civilizația este o mașinărie uriașă inventată de mintea umană pentru a-i ajusta propriile stări. (...) Se pare că în cea mai mare parte a timpului ne clătinăm între a vrea și a nu vrea. Astfel, se pune întrebarea firească: se reduce viața doar la atât? Am putea să ne simțim oare mai bine (în orice sens al lui mai bine) decât obișnuim să ne simțim? Este posibil să găsim împlinire de durată în pofida inevitabilității schimbării?
Viața spirituală începe cu bănuiala că răspunsul ar putea fi afirmativ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu