□ aspectul sănătos al rușinii ne ajută să ne
cultivăm smerenia
Ați urcat vreodată pe un vârf de munte? Ori de
câte ori am făcut asta, am fost cuprinsă de un sentiment incredibil de
reverență (awe) în fața nemărginirii ce se întindea în fața mea. Dacă s-a mai
întâmplat și să vină și o furtună, cu atât mai mult mi-am dat seama cât de mici
și neînsemnați suntem în fața stihiilor. Orice îngâmfare personală aș fi avut,
se prăbușea zgomotos în prăpăstiile ființei mele. Cred că la asta se referă
John Bradshow când vorbește despre modul în care rușinea sănătoasă ne poate
ajuta să ne cultivăm smerenia. Să privim, așadar, întotdeauna și peisajul
general (the big picture): Cât de importante sunt reușitele și eșecurile mele în
peisajul general? Cât de importante vor fi lucrurile care mă bântuie acum peste
10 ani, 20 de ani, 100 de ani, 1000 de ani? Cât de mult văd din peisajul
general? M-aș duce cu întrebările și mai încolo, dar am zis să rămân, totuși pe
teritoriul confortabil al psihologiei J.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu