Înțelepciunea populară se pare că are dreptate de data aceasta, iar știința ne arată cum anume se petrece asta și cum putem învăța să devenim mai norocoși. Read along dacă te intereseză subiectul.
|
Sursă imagine: https://pixabay.com/ |
Richard J. Wiseman este un fost magician ajuns psiholog care și-a obținut
doctoratul de la Universitatea din Edinburgh. În primii ani după obținerea
doctoratului a făcut un parteneriat cu Simon Singh cu care a produs secvențe
despre minciună la BBC în cadrul National Science Week cu scopul de a livra
informație științifică audienței într-o manieră distractivă. Printre altele, Richard
J. Wiseman este interesat de analiza și demistificarea fenomene paranormale
fiind membru al Committee for Skeptical Inquiry.
Mi se par foarte interesante studiile pe care le-a realizat cu privire la
noroc în urma cărora a rezultat cartea The Luck Factor. Într-unul din
experimentele menite să descopere de ce unii oameni sunt în mod constant
norocoși în timp ce alții par a fi mereu ghinioniști autorul a plasat reclame
în ziare cu acoperire națională și în reviste solicitând persoanelor care se consideră extraordinar de norocoase sau ghinioniste să-l contacteze.
Pe parcursul anilor, în jur de 400 de bărbați și femei din toate
categoriile sociale (ex. oameni de afaceri, muncitori, profesori, persoane
casnice, medici, secretare și persoane care lucrează în vânzări) s-au oferit să
participe la studiile lui.
Participanții au fost invitați să completeze jurnale, chestionare de
personalitate și teste de inteligență și au fost invitați în laborator pentru a
participa la experimente.
Rezultatele cercetărilor au evidențiat faptul că norocul nu este o
abilitate magică sau efectul șansei. Oamenii nu se nasc norocoși sau
ghinioniști. Cu toate că oamenii nu au uneori nici cea mai vagă idee cu privire
la cauzele norocului sau ghinionului lor, modul în care gândesc și propriul
comportament sunt responsabile de soarta lor.
Se pare că oamenii își generează norocul/ghinionul pe baza a 4 principii
fundamentale:
□ Abilitatea
de a-și crea și a observa oportunități întâmplătoare□
Iau decizii
norocoase ascultându-și intuiția□
Creează
profeții care se împlinesc singure având așteptări pozitive□
Adoptă
o atitudine rezilientă care transformă ghinionul în noroc.
Oportunitățile întâmplătoare
Din afară s-ar putea crede că oamenii norocoși întâlnesc mereu astfel de
oportunități, în timp ce cei ghinioniști nu. Pentru a testa această presupunere
Richard J. Wiseman a realizat un experiment simplu în care și-a propus să pună
în evidență dacă întâlnirea oportunităților se datorează de fapt diferențelor
în abilitatea de a observa astfel de oportunități.
În cadrul experimentului li s-a oferit persoanelor norocoase și ghinioniste
un ziar și li s-a cerut să raporteze câte fotografii sunt în el. În medie,
persoanelor ghinioniste le-a luat cam 2 minute să numere fotografiile în timp
ce persoanelor norocoase le-a luat câteva secunde, motivul fiind faptul că pe
pagina a 2-a a ziarului era un mesaj formulat așa: ”Oprește-te din numărat-sunt
43 de fotografii în acest ziar.” Acesta mesaj umplea jumătate de pagină de ziar
și era scris cu caractere de 2 inci mărime așa încât nu avea cum să nu-ți sară
în ochi. Cu toate acestea persoanele ghinioniste l-au ratat, iar cele norocoase
l-au văzut imediat.
Autorul adaugă faptul că, doar pentru distracție, a mai plasat un anunț undeva pe
la mijlocul ziarului care spunea: ”Oprește-te din numărat, spune
experimentatorului că ai văzut asta, și vei câștiga $250.” La fel, persoanele
ghinioniste au ratat oportunitatea pentru că erau prea ocupate să caute
fotografiile.
Una din explicații poate fi faptul că din chestionarele de personalitate a
reieșit că persoanele ghinioniste erau mai anxioase decât cele norocoase, iar
studiile au pus în evidență faptul că anxietatea afectează abilitatea
persoanelor de a observa ceva neașteptat.
De exemplu, într-un experiment li s-a cerut participanților să observe un
punct care se mișca aflat în mijlocul unui ecran. Fără vreun avertisment
apăreau puncte mari în mod ocazional la marginile ecranului. Aproape toți
participanții au observat aceste puncte.
Experimentul a fost apoi repetat cu un al doilea grup căruia i s-a oferit o
sumă mare de bani ca recompensă pentru urmărirea punctului central. De data
aceasta, participanții au fost mult mai anxioși legat de întreaga situație și
au fost atât de concentrați pe punctul central așa încât 1/3 au ratat punctele
mari care apăreau la marginea ecranului.
Cum fac față
ghinionului
Un alt principiu important pentru a ne crea o viață norocoasă este modul în
care facem față adversităților. S-au realizat niște studii interesante cu
privire la Jocurile Olimpice care pun în evidență niște efecte care pot părea
surprinzătoare la prima vedere. Și, dacă tot e perioada Jocurilor Olimpice de
la Paris 2024, mi se pare potrivit să pomenim de ele.
Întrebare: Care din sportivi credeți că este mai fericit,
cel/cea care a luat medalia de bronz sau cel/cea care a luat medalia de argint?
Majoritatea oamenilor ar răspunde: ”Normal că cel care a luat medalia de
argint, este o performanță mai bună decât locul 3!”
Well, nu este așa. Cei care iau medalia de bronz sunt mai fericiți și acest
efect are legătură cu modul în care oamenii gândesc în acest tip de situații.
Medaliații cu argint se concentrează pe faptul că dacă ar fi performat ceva mai
bine ar fi putut lua aurul. În schimb, medaliații cu bronz se concentrează pe
faptul că dacă performanța lor era ceva mai slabă ratau podiumul.
În psihologie, această abilitate de a ne imagina ce s-ar fi putut întâmpla,
în loc de ce s-a întâmplat se numește ”gândire contrafactuală” și se pare că și
persoanele norocoase recurg la acest stil de gândire pentru a ”îndulci”
impactul emoțional al situațiilor aversive întâlnite.
Despre gândirea contrafactuală vorbește și Daniel H. Pink în cartea sa The Power of Regret- How Looking Backward Moves Us Foreward citând experimentul realizat de Medvec & co în 1995 cu privire la medaliații de la Jocurile Olimpice.
Richard J. Wiseman a prezentat persoanelor norocoase și ghinioniste o serie
de scenarii ghinioniste pentru a vedea cum reacționează la ele. De exemplu, li
s-a cerut să-și imagineze că așteaptă la coadă la bancă și un hoț intră și
trage cu arma, iar ei sunt împușcați în mână.
De dragul experimentului vă invit și pe voi să răspundeți la întrebarea pe
care autorul le-a adresat-o participanților:
Întrebare: A fost această situație una norocoasă sau ghinionistă?
Ghinioniștii au răspuns că a fost un ghinion teribil faptul că s-au aflat
la locul greșit, în momentul greșit. În schimb, norocoșii au evaluat scenariul
ca fiind unul norocos deoarece situația ar fi putu fi mult mai nasoală, ar fi
putut fi împușcați în cap, de exemplu. Alții s-au gândit și la posibilitatea de
a-și vinde povestea unui ziar și a câștiga și bani pe seama ei.
Diferențele între persoanele norocoase și cele ghinioniste sunt uimitoare.
Persoanele norocoase au tendința să-și imagineze în mod spontan cum anume
ghinionul avut ar fi putut fi mai rău și, făcând acest lucru, ajung să se simtă
mult mai bine. În același timp, reușesc să-și mențină în acest mod așteptările
legate de viitor pozitive și le crește probabilitatea de a continua să aibă
vieți norocoase.
În concluzie, putem spune că norocul și ghinionul rezultă din anumite
obiceiuri pe care le avem și care pot fi măsurate fie că vorbim de așteptări să
aibă noroc în viitor, la a fi atenți și a observa și valorifica oportunitățile
întâmplătoare sau a vedea partea luminoasă a situațiilor aversive.
Dacă v-am stârnit curiozitatea puteți citi mai multe despre cum puteți
deveni și voi mai norocoși în cartea autorului: The Luck Factor.