Ceea ce este important în orice intervenție este să susținem și să validăm oamenii așa cum sunt. Este nevoie totuși să fim atenți să nu oferim suport într-o manieră care închide posibilitățile și focusează clienții atât de mult pe durere încât uităm de posibilitățile de a merge mai departe. De multe ori ne concentrăm atât de mult pe ce groaznic a fost pentru persoană și cât de dureros a fost, încât ne tăvălim în experiența respectivă sau inducem hipnotic un focus pe durerea din trecut.
Abordarea centrată pe soluții recunoaște unde se află persoana, recunoaște ce s-a întâmplat și apoi deschide posibilități de a merge mai departe. Orientarea este către soluții în loc să fie pe trecut. Dacă persoana merge înapoi în trecut, atunci o însoțim, însă avem în vedere întrebarea: ”Unde duce acest lucru în final? Încotro te duci? Unde ai vrea să fii atunci când știi că acest lucru s-a încheiat?”
Această abordare este orientată spre viitor, orientată spre soluții. Analogia la care mă gândesc este cu sportul numit curling. Curling este un sport jucat pe gheață. Implică o piatră sau un puc și este ca jocul shuffleboard pe gheață. O echipă încearcă să împingă piatra spre o anumită țintă. Jucătorii lustruiesc gheața din fața pietrei și o canalizează într-o anumită direcție. Cred că este foarte mult asemănător cu ceea ce se petrece în terapie. Lustruiesc deschideri și bătătoresc căi în fața persoanei. Recunosc unde se află clientul, recunosc răspunsurile pe care mi le dă, recunosc experiența lui/ei și, în același timp, deschid posibilități. Ofer opțiuni și alegeri multiple. Apoi, pe baza răspunsurilor lor, pe baza a ceea ce aleg, deschid mai multe posibilități. Este întotdeauna o situație cu alegeri multiple. Vrei să faci asta, asta sau asta?
Adaptat după William Hudson O'Hanlon & Michael Martin- Solution oriented Hypnosis (1992) pag. 143
***
 |
| Sursă imagine: https://pixabay.com/ |
***
Textul original
”What’s
important in any kind of treatment is to support and validate people the way
they are. One must be careful not to support in a way that closes down
possibilities by focusing so much on the pain that you forget the possibilities
for them moving on. What I see in this work a lot is that we focus so much on
how terrible it’s been for the person and how painful it’s been (…), that we
wallow in that or hypnotically induce a focus on the pain of the past.
The
solution-oriented approach acknowledges where the person is, acknowledges what
happened, and then opens up the possibilities for moving on. The orientation is
towards solutions rather than back into the past. If the person goes back into
the past, then you’d better go with them, but keep in mind, “Where is this
leading ultimately? Where are you going? Where would you like to be when you
know this is complete for you?”
This approach is oriented
towards the future, oriented towards solutions. The analogy I use is the sport
of curling. Curling is this game that’s played on ice. There is a stone or puck
and it’s like shuffleboard on ice. One team tries to push the stone to a
certain target. The players sweep the ice smooth in front of the stone and
channel it in a certain direction. I think it’s much the same in therapy. I’m
sweeping openings and a smooth pathway in front of the person. I’m
acknowledging where they are, acknowledging the responses they are giving me,
acknowledging their experience and, at the same time, opening up possibilities.
I’m offering multiple-choice options. Then, based on their responses, on what
they choose, I open up more possibilities. It’s always multiple choice. Would
you like to do this, this, or this?”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu