De ce continuăm să trăim sub greutatea statutului de victimă? Why we continue under the weight of victimhood?

Iată 4 motive de luat în considerare (după Katherine Woodward Thomas):

1. Ne-am construit o întreagă identitate în jurul ideii de victimizare și ne știm pe noi înșine doar cu această povară în spinare.

2. Statutul de victimă ne aduce iubirea și compasiunea după care tânjim (și nu știm să le obținem altfel).

3. Suntem atașați de ideea de a-i pedepsi pe cei care ne-au greșit făcându-i martori ai suferinței noastre eterne.

4. Nu simțim că durerea noastră a fost auzită și înțeleasă cu adevărat până acum așa că nu putem să renunțăm la ea pur și simplu.

***

Calvin & Hobbes

***

Here are a few reasons to take into account (courtesy of Katherine Woodward Thomas):

1. We may have built an entire identity around being victimized, knowing ourselves only through its burden.

2. We may feel that being a victim brings us much desired love and compassion from others (which we don't know how to get any other way).

3. We are attached to punishing our perpetrators by making them witness our eternal suffering.

4. We may feel that anyone has truly heard and understood our pain as of yet, so we couldn't possibly just let it go.

Moduri în care ne auto-sabotăm- Caroline Myss

Frică de eșec? Oamenii nu se tem de eșec, oamenii se tem de responsabilitate. Nimeni nu se teme de succes. Oamenii se tem de adevăr, de a deveni mai capabili să vadă clar deoarece aceasta le diminuează relația cu întunericul, cu capacitatea de a minți, capacitatea de a alege slăbiciunea în loc de putere. Așa că ne auto-sabotăm.

Când apare o oportunitate să devenim puternici este vorba despre ”vreau să devin puternic la un așa nivel încât să devin capabil să văd adevărul în viața mea atât de clar, pentru că nu mai este cale de întoarcere de acolo?”

Nu, cred că o să mă auto-sabotez... Iar aici oamenii dau vina pe copilăria care au avut-o.

Pentru a afla în ce moduri te auto-sabotezi trebuie să-ți pui întrebarea: Ce nu vreau să văd clar?

***

***

Afraid of failure? No, people are not afraid of failure, they are afraid of responsibility. Nobody is afraid o success. People are afraid of truth, of becoming more able to see clearly because what that does, it reduces one's relationship with darkness, with their capacity to lie, the capacity to choose weakness over strength. So, we sabotage ourselves.

When an opportunity to empower ourselves comes, it's about "do I want to empower myself to such a level that I become able to see the truth in my life that clearly, because there's no going back from that?" No, I think I'll sabotage myself. This is when people blame their childhood.

To know how you sabotage yourself you have to ask yourself: What is it I don't want to see clearly?