duminică, 18 martie 2018

Your Monument of Existence

“Thus, the transitoriness of our existence in no way makes it meaningless. But it does constitute our responsibleness; for everything hinges upon our realizing the essentially transitory possibilities. Man constantly makes his choice concerning the mass of present potentialities; which of these will be condemned to non-being and which will be actualized? Which choice will be made an actuality once and forever, an immortal "footprint in the sands of time"? At any moment, man must decide, for better or for worse, what will be the monument of his existence.” Viktor Frankl- Man’s Search for Meaning




miercuri, 14 martie 2018

The Importance of Letting Go


”E aşa de important să laşi anumite lucruri să treacă. Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu trişează, uneori câştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!” Zahir-Paulo Coelho
Image result for The Zahir

“That is why it is so important to let certain things go. To release them. To cut loose. People need to understand that no one is playing with marked cards; sometimes we win and sometimes we lose. Don't expect to get anything back, don't expect recognition for your efforts, don't expect your genius to be discovered or your love to be understood. Complete the circle. Not out of pride, inability or arrogance, but simply because whatever it is no longer fits in your life. Close the door, change the record, clean the house, get rid of the dust. Stop being who you were and become who you are.” The Zahir-Paulo Coelho


Micul prinț


Doamne, ce omuleți însuflețiți au fost duminică la Cluj, au înduioșat sala întreagă. Iar despre Micul prinț, ce să mai spunem?! Veșnic actual! Nu e de mirare că au făcut 3 spectacole din unul, toate sold out.

Tot povestea cu vulpea și ”taina ei” îmi place cel mai mult, deși mi-au plăcut toate cugetările lui în raport cu ”oamenii mari” și metehnele lor.

”Iată care-i taina mea. E foarte simplă: limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.
- Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor! spuse după dânsa micul prinţ, ca să ţină minte.
- Numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta să fie atât de preţioasă. - Numai timpul cheltuit cu floarea mea…! făcu micul prinţ, ca să ţină minte. - Oamenii au dat uitării adevărul acesta – zise vulpea. Tu însă nu trebuie să-l uiţi. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu eşti răspunzător pentru floarea ta.- Eu sunt răspunzător de floarea mea… spuse după dânsa micul prinţ, ca să ţină minte.”

Și niște vulpițe care m-au fascinat deopotrivă de la AdrianArt: