Dreams can come true… îmi sună în cap și nu doar atât,
uneori visele se îndeplinesc în mod neașteptat, chiar mai repede decât ai
crede. Totuși, nu e suficient doar să visezi, cum zice și Tony, you gotta do
the work.
Acest ”the work” de care vorbește nu are legătură cu munca silnică pe viață
la care ne supunem mulți dintre noi, ci aș zice, mai degrabă, că are de-a face
cu o muncă interioară, cu noi înșine.
Încă sunt sub imperiul experienței copleșitoare pe care am avut-o la Londra
la UPW 2018 și multe nu s-au așezat încă în mine, cert este că nimic nu bate
experiența.
Poți citi oricât vrei, poți asculta zilnic înregistrări, dacă nu traduci
informația în experiență impactul acesteia este minim.
Experiența schimbă perspectiva radical.
Am călcat pe cărbuni încinși și nu m-am ars. Nu a fost așa un pas grăbit
peste un jăratec, au fost cel puțin 6 pași pe un covor de cărbuni încinși care
mi-a părut ca un covor de mușchi moi (”cool moos”). Nu mi-a fost frică deloc,
deși cei care s-au ocupat de pregătirea cărbunilor aveau fețele acoperite cu
eșarfe pentru a se proteja de văpaie și chiar înainte să trec eu au mai turnat
o lopată de cărbuni proaspeți.
Pentru minte a fost ceva incomprehensibil. M-am observat gândindu-mă că nu
cred că au fost fierbinți cărbunii aceia, deși erau roșii. M-am gândit că aș fi
putut să mă duc să îi ating cu mâna ca să mă conving că ard. Și totuși, este un
mister pentru mine cum am reușit să-mi anihilez în așa măsură instinctul de
conservare încât să nu simt nimic, nici o umbră de frică în fața focului. Ba
chiar am simțit un impuls irezistibil de a face pașii aceia no matter what.
Am stat mai apoi și am meditat la ceea ce știam deja teoretic că noi putem
alege modul în care percepem realitatea și că asta ne va schimba experiența.
Pentru cei mai mulți dintre noi când auzim aceste cuvinte ne sună bine, dar ele
nu sunt vii în noi. Nu le trăim ca atare, sunt doar un slogan până când decizi
să le testezi by doing the work. Nici nu e nevoie de o experiență atât de
extremă ca aceasta a umblatului prin foc, dar cu siguranță că cu cât mai
extremă este experiența cu atât mai puternică este concluzia că limitele pe
care credem că le avem nu sunt nici pe departe reale. În această clipă nu știu
dacă ele există de fapt.